De ce iubeste femeia mai mult decat barbatul?

- pentru ca iubeste neconditionat. Pentru ca, dupa ce si-a petrecut doua ore in baie smulgandu-si firele de par cu ceara fierbinte, se aseaza langa tine in pat fara sa-i pese ca tu nu te-ai barbierit si nici nu ai facut dus si tot ce-si doreste este sa o strangi in brate
- pentru ca atunci cand sforai, nu-ti da o palma peste ochi ci te intoarce usor pe o parte fara sa te trezeasca
- pentru ca atunci cand te vede rar, abia asteapta sa te rasfete cu o masa pregatita cu mult stres si sudoare, dupa o lecturare atenta a unei carti de bucate, doua doua degete taiate si alte doua arse in cuptorul fierbinte
- pentru ca nu tranteste niciodata usa la baie dimineata cand se trezeste inaintea ta
-pentru ca iti aseaza gulerul de la camasa inainte de a iesi pe usa chiar daca tu ii spui ca are fundul mare in rochia pe care tocmai si-a cumparat-o.
- pentru ca a invatat sa-si schimbe singura roata de la masina ca sa nu te puna inutil pe drumuri
- pentru ca mimeaza orgasmul ca sa nu-ti rapeasca din placerea iubirii si nici sa-ti stirbeasca barbatia
- pentru ca poarta tocuri ore in sir ca tu sa fii mandru de cat de bine arata
- pentru ca iti ascunde cheile de la masina atunci cand, beat fiind, vrei sa le demonstrezi prietenilor tai ce poate face masina ta
- pentru ca iti aduce ligheanul sa vomiti in el atunci cand nu mai ai timp sa ajungi la baie
- pentru ca se lasa mintita atunci cand o inseli, de dragul copiilor, a unei relatii sau a unui vis de iubire
- pentru ca iti iarta mitocaniile, ragaielile si sosetele nespalate aruncate peste tot
- pentru ca ii place mirosul transpiratiei tale
-pentru ca nu uita niciodata sa puna in bagaj tricoul sau camasa ta preferata
- pentru ca suporta entuziasmul tau zgomotos atunci cand echipa preferata marcheaza
- pentru ca tace atunci cand te lauzi cu cuceririle tale
- pentru ca intotdeauna coboara colacul de la toaleta fara sa protesteze
- pentru ca nu se uita dupa prietenii tai si stie sa refuze cu eleganta
- pentru ca iti pune intotdeauna cea mai buna bucata de friptura in farfurie
- pentru ca renunta la oportunitati si cariera ca sa-ti fie alaturi
- pentru ca nu-si face liste de performanta si palmares in care sa bifeze nume
- pentru ca poarta sterilet sau ia anticonceptionale atunci cand  te plangi ca toate prezervativele sunt prea mici pentru tine
-pentru ca nu-ti spune ca esti sofer prost atunci cand zgarii masina in parcare
- pentru ca le zambeste prietenilor tai misogini chiar si atunci cand se simte jignita si fara aparare
 -pentru ca naste copii, petru ca nu si-i abandoneaza
- pentru ca lista e atat de lunga..........

Midnight in Paris?

Nu ne e tuturor frica de prezentul  care se misca incet si monoton, ca o locomotiva cu aburi, obosita de atata drum catre o destinatie necunoscuta? Nu e oare viitorul ca un tunel nesfarsit, umed si rece, in bezna caruia incerci din rasputeri sa ghicesti o luminita la celalalt capat?

Prezentul ne apasa cu greutatea sa, cu zgomotele asurzitoare si cu cerintele uriase, viitorul e nesigur si departe, ca o ceata deasa pe un drum fara sfarsit. Fericirea de a trai prezentul, sperand la un viitor diferit.

 Trecutul e singura certitudine din viata noastra. In el am existat si din el am iesit supravietuitori, fericiti sau tristi ca nu mai suntem acolo. Intotdeauna regretam trecutul. Regretam ceea ce am facut sau ceea ce nu am facut sau ceea ce am fi putut face. Daca am putea oare sa ne alegem un trecut in care sa traim am fi oare mei fericiti? Un trecut despre care avem stiinta, pe care il putem controla cu superioritatea omului venit din viitor, un trecut care sa se dezvaluie sub ochii nostri ca un vis pe care l-am visat de-a lungul noptilor pierdute in lectura?

Viitorul e doar o fantasma, e doar un pariu, un joc de noroc cu soarta, din care nu stii cine va iesi invingator. Poti cel mult sa tragi sperante ca viata ta va fi asa cum ai visat mereu sa fie. Zambesti amar si te minti in gand "totul va fi bine". Si uneori chiar e, cred ca depinde cat de mult iti doresti asta. Optimismul, am constatat,  e ca uleiul pentru mecanisme fine.. odata unse... merg .. ceas. Dar viitorul nu incepe maine...Maine e mai mult prezent si prezentul nu e perfect.

Mi-as dori un trecut la New York, sa ma trezesc in linistea de duminca a Wall Street-ului si sa-mi iau micul dejun cu scrambled eggs si black coffee la Fraunces Tavern sau poate la Rialto pe terasa la Venezia?  Sau as putea sa visez la o sambata dimineata in Camden Stables Market la vanatoare de rochite vintage si discuri de vinil? Oh nu, mai bine la The Cambridge sa fiu mai aproape de teatre si de biletele reduse la spectacolele de dupa amiaza.

Povesti. Din trecut. Povesti pentru suflete si totusi povesti ce pot fi rescrise, mai bine mai corect, mai incitant. Povestea mea intr-un prezent perfect si fara un viitor trait in trecut. Povestea mea se scrie cu creioane colorate si paginile miros a lavanda si cafea proaspat macinata. Intr-un viitor alb-negru lucios, sufletul meu va deveni un personaj pe un perete alb, mangaiat de o raza de soare lenes, de toamna.

Trecutul nu ne face mai fericiti. Prezentul ne tine in viata iar viitorul ne face sa zambim naiv. Intr-o zi imi voi lasa talpile mangaiate de valuri si voi visa!