I CAN , I MUST AND I WILL!!

joi, 27 septembrie 2007

prin sine spre altii

Mi-am amintit ca exist undeva intr-un spatiu virtual. Ca franturi din ceea ce am fost, sunt si voi fi, plutesc intr-o mare de informatii. Si am simtit ca vreau sa ma reintorc. Si ca as vrea sa raman atata vreme cat sanatatea mintii mi-o va permite, cat timpul imi va fi in favoare si cat timp voi avea ceva de spus.
De ce azi?
Azi continui un capitol vechi dar in paralel incep si unul nou. Daca viata mea sociala este destul de saraca din motive de oameni, viata mea intelectuala s-a imbogatit incepand cu anul acesta, fiind admisa la un program de master. Desi jurasem ca o sa-mi fac in viata profesionala doar datoria, iata-ma incercand un upgrade al profesiei mele. De ce? Din plictiseala sau din dorinta de a-mi demonstra mie ceva. Oare ce?
Am facut-o din disperare cred. Imi lipseste atat de mult comunicarea de calitate incat m-am hotarat sa fac un master in comunicare. Vreau sa vorbesc si sa inteleg oamenii. Sa nu ma simt handicapata atunci cand nu  inteleg mitocania, grosolania si impotenta intelelectuala a oamenilor cu care, vreau nu vreau, intru in contact. De cativa ani mi se reproseaza lipsa de diplomatie si  incapacitatea de a comunica cu anumite medii sociale. Trebuie sa invat toleranta inainte de a ma izola iremediabil.
In plus, am nevoie sa exist intr-un context. Altul decat cel in care imi incurc firul vietii. Sau cel putin unul in care sa simt ca am sens, directie. Visele transpuse in realitate se schimba atat de mult incat trebuie sa fii neom pentru a rezista presiunii. Sau singuratatii in cazul meu. Toata goana asta dupa traiul cel de toate zilele te transforma intr-o bruta insensibila la frumos, simplu, naiv. Avem nevoie de mai mult si mai mult si mai mult si la un moment dat nu mai poti opri angrenajul. Il opresti,  n-ai nici o sansa sa o mai ia din loc. Asa ca rupi din visele minunate despre weekend-uri lungi si linistite impreuna cu jumatatea ta, gandindu-te doar la "noi".  Nu mai ai timp sa spui "te iubesc", esti prea grabit dimineata pentru a-ti saruta iubitul, telefonul e tot timpul ocupat cu discutii importante.  Te robotizezi intr-o lume aproape metalica, fara stralucire si intr-un complex proces de distrugere….

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu