A darui

ONG FEST, Craiova 2011
Voluntariat "SOS Infertilitatea"

Am mari emotii. Desi activez in cadrul asociatiei de multa vreme , aducandu-mi mica mea contributie cu o traducere sau cu ce mai pot, azi am ocazia sa fac cu adevarat un gest minunat. Am ocazia sa interactionez cu oamenii si sa le explic lucruri despre care eu am cunostinta si pot sa ajut oameni. Imi pun tricoul cu “SOS Infertilitatea” si cu pliantele in mana, pornesc impreuna cu colega de “munca” catre zona unde se desfasoara activitatile ong-urile. Noi nu avem un cort in care sa stam  la umbra si sa asteptam ca oamenii sa vina sa se informeze, asa ca ceea ce avem de facut este sa intram oarecum fortat in vietile oamenilor care au norocul sau ghinionul sa traverseze piata, si sa speram ca se vor arata interesati de ceea ce avem a le spune. 

Am emotii. De regula sunt un bun comunicator dar trebuie sa depasesc perioada aceea ce acomodare si incredere in propriile forte.  Imi repet in minte discursurile desi, niciodata nu reusesc sa ma tin de textele pe care mi le formulez. Imi place sa improvizez atunci cand atmosfera mi-o permite. Reproducerea unui text scris, fara sa-i adaugi emotie si un pic din personalitatea ta mi se pare sec si fara sanse de a ajunge in inimile celor care il asculta. 

Trebuie sa le vorbim oamenilor despre infertilitate. Trebuie sa le spunem oamenilor ca infertilitatea este o boala si ca asociatia noastra ,“SOS Infertilitatea”, este o asociatie de voluntari, formata din pacienti care, pe cheltuala lor si a putinilor sponsori au reusit sa faca atat de multe in Romania. Au reusit nu numai sa ajute, sa consilieze, sa informeze oamenii despre pericolul pe care il reprezinta lipsa informarii dar,  dar cea mai mare realizare a asociatiei in opinia mea este “ programul national de fertilizare in vitro si embriotransfer” , care ofera cuplurilor infertile gratuitate la prima procedura de FIV . Intr-o Romanie in care lucrurile par mai degraba sa o ia inapoi decat inainte, acest succes , chiar si limitat pentru cateva sute de cupluri, reprezinta un pas urias in educarea cetatenilor si autoritatilor vizavi de  probleme reale si importante ale societatii printr-o cooperare intre politic si social. Pentru ca tu, politician sa dai o solutie buna pentru problema mea, trebuie sa ma asculti si sa ma implicit si pe mine, cel care sunt afectat.  Si uite ca de data aceasta s-a reusit dar DOAR cu uriasa munca a voluntarilor SOS Infertilitatea, prin campania  pe care o duce de cativa ani. 

Ma intorc la povestea mea, intr-o zi de sambata, ONG Fest 2011.  Imi fac curaj si abordez un cuplu:

-          Imi cer scuze , ne puteti asculta cateva minute, dorim sa va oferim ceva si nicidecum sa va cerem ceva. Ne intrebam daca in anturajul dumneavoastra aveti prieteni sau rude care se confrunta cu probleme de fertilitate. Vreo cunostinta care stiti ca se lupta de multa vreme sa conceapa si nu reuseste. Asociatia noastra va poate ajuta cu informatii si consiliere. 

-          Nu, nu cunoastem. Nu ne intereseaza ( si se indeparteaza grabit refuzand sa primeasca pliantul cu informatii)

Hmmmm, imi spun. Am inceput cu stangul. Trebuie sa schimbam strategia, trebuie sa fim mai agresive sau sa incercam sa citim mai bine chipurile care se plimba prin zona unde se desfasoara toata aceasta actiune e informare. Zaresc un cuplu care plimba un catel , indreptandu-se catre noi si sar in fata lor inainte ca alt voluntar sa-I abordeze. 

De data asta am noroc. Sunt niste oameni informati, care ne cunosc activitatea si care chiar cunosc pe cineva cu probleme si vor sa ajute. Purtam o discutie prietenoasa, si le spunem ca suntem voluntari si ca facem asta pentru ca la randul nostru suferim din cauza infertilitatii. Sunt aproape socati sa auda ca nu primim bani pentru asta si ca ne platim si toate cheltuielile din buzunarul propriu. Inchei prima conversatie oferind primul pliant care, am certitudinea, ca va ajunge pe maini bune. 

Trec minutele, trec orele si reusim mai usor sau mai greu sa ne facem treaba. Loredana e mult mai curajoasa decat mine si reuseste sa abordeze mai multi oameni. Avem parte de tot felul de intamplari, oamenii vin sa ne intrebe ce vindem sau ce dam pe “gratis”. In corturile celorlalte ong-uri poti pleca cu un pix sau cu un obiect pe care sa nu-l arunci la primul cos de gunoi. 

Sunt cand dezamagita, cand bucuroasa, dar in general raman cu o usoara tristete vizavi de dorinta oamenilor de a se informa in orice chestiune. Oamenii nu vor sa-si rupa cateva minute din viata lor pentru a  primi o informatie pe care la randul lor sa o poata folosi ajutand alti oameni. 

Ma intorc acasa pe inserat, dupa ce am condus 45 de minute si ma opresc la o terasa sa-mi intalnesc niste prieteni. Sunt obosita dar am un sentiment urias de implinire, am sentimentul ca pentru prima data in viata am avut acea valoare despre care nu vorbeste nimeni dar despre care tu stii. Tu stii ca pietroiul acela ascunde sub invelis o mare comoara. 

La terasa, vorbesc cu placere despre ceea ce am facut  si constat cu stupoare ca oamenii nu inteleg. Ma intreaba cati bani am primit ca sa stau doua zile in picioare intr-o piata vorbindu-le oamneilor despre infertilitate. Auzind ca n-am primit nimic, aproape ca ma catalogheaza drept “fraiera”.  Atitudinea imi umbreste un pic bucuria, dar eu stiu ca ceea ce am facut eu  e minunat. Si abia astept ca lucrul acesta sa se mai intample.

Multumesc “SOS Infertilitatea”