Inca o zi

Daca ar fi sa-mi evaluez zilele folosind culori, ziua de azi ar fi una cenusie.  A avut culoarea scrumului de tigara, in care mai scapa cate o nuanta de alb. Insa, in mare parte au fost nuante de gri inchis spre negru. Desi trista, desi te imbie la somn, nuanta asta poate fi baza multor creatii inspirate. 

Sa fie oboseala? Sa fie eternele intrebari fara raspuns sau cautarile in directii necunoscute fara a sti ce caut? Sau poate ca stiu dar nu vreau?  Si totusi, nu ziua de azi  a fost  cauza, ziua de azi a fost doar efectul celei de ieri, mult mai intunecata.  Merg oare catre nuante mai deschise sau serpuiesc intr-un codru intunecat in care mai patrunde uneori cate o raza de lumina?

Si totusi e o zi importanta doar prin faptul ca este inca  o zi. Orice desteptare la viata e un castig, zic unii. In timp ce altii pierd batalia asta care se numeste viata, fara ca ei sa fi cedat vreo secunda, unii dintre noi ne lamentam jenant in fata unor  gramajoare de suferinta. 

Inca o zi? O ora? O clipa? Cersim indurare atunci cand ,coplesiti de greselile in care persistam ,nu ne mai lasa sa respiram. Si atunci, incercam sa ne agatam de lucruri care ne in loc sa ne salveze, ne ucid...

Invata sa taci… ma invata cineva. Oare tacerea este cea din urma solutie? Exista salvare in tacere? Exista salvare in neactiune?  Putem oare castiga ceva nefacand nimic? Putem oare pastra ceea ce avem netragand de un capat catre noi?